Avalanșă mortală în munții Vrancei

În data de 3 martie a.c. în Cheile Tișiței, munții Vrancei (Carpații Orientali) a avut loc o avalanșă de zăpadă care a prins două persoane dintr-un grup mai numeros. O persoană a fost localizată și recuperată rapid, în timp ce a doua persoană a fost găsită prea târziu, lipsită de viață, fiind târâtă de avalanșa de zăpadă și înecată în pârâul din imediata vecinătate a drumului forestier ce străbate cheile.

O tragedie pentru familia victimei și o traumă pentru toți cei implicați în accident, față de care nu putem decât să ne exprimăm regretele.

Conform informațiilor publice prezentate în mass media, numerosul grup de tineri turiști veniți la socializare pe munte era condus de un ghid montan, fiind însoțit și de câțiva salvatori montani din serviciul local Salvamont.

Persoana decedată în avalanșa din munții Vrancei este a cincea din această iarnă în România și a șaptea din ultimele 10 luni. Deși nu s-a terminat încă, iarna 2017/2018 se anunță ca fiind unul din cele mai tragice sezoane din turismul montan românesc al ultimilor ani.

Ce a determinat o astfel de tragedie? Cum de un grup mare condus de un ghid montan și însoțit de salvatori motani a fost prins de avalanșă pe un traseu relativ simplu? Nimeni nu a văzut potențialul risc combinat nivo-meteo-topo-uman?

Ca asociație profesională a ghizilor și liderilor montani, Societatea Ghizilor este singura din România recunoscută și afiliată internațional, iar în această calitate, încercăm să aducem câteva clarificări publicului larg cu privire la acest accident montan, atât aspecte generale cât și specifice accidentului din munții Vrancei.

Idei principale

1. În sezonul de iarnă, riscul de avalanșă este prezent în toți munții Carpați, în afara terenului amenajat (= pârtii de schi) în general pe pante cuprinse între 30 – 45 grade sau la baza lor, inclusiv în masive montane unde nu s-au înregistrat până în prezent avalanșe de zăpadă;
2. Profesia de ”ghid montan” este reglementată în România și în majoritatea țărilor europene, în țară existând cel puțin cinci furnizori diferiți de cursuri profesionale pentru ”ghizi montani” conform standardului românesc;
3. Doar un singur formator din cei cinci autorizați de statul român, îndeplinește standardul internațional de pregătire profesională, organizând în limba română cursuri de calificare recunoscute la nivel mondial sub numele de ”International Mountain Leader” (IML);
4. Ghidul montan este singura persoană abilitată legal în România și peste tot în lume, să conducă grupuri de persoane pe munte, în scop turistic;
5. Reprezentanții serviciului Salvamont și ai Jandarmeriei Montane nu au nici o competență legală în organizarea și prestarea de servicii turistice pe munte.
6. Un ghid autorizat poate gestiona în teren montan un număr limitat de turiști, acesta fiind stabilit de către asociațiile profesionale din fiecare țară pe baza recomadărilor asociațiilor internaționale de profil.

Terenul montan prezintă riscuri specifice

Turismul montan activ, prin care înțelegem deplasarea vara și iarna pe trasee montane de drumeție, cățărare pe stâncă, schi de tură, freeride, alpinism și altele, este o activitate care pe lângă multe satisfacții evidente, ce atrag an de an zeci de milioane de practicanți la nivel mondial, prezintă numeroase riscuri specifice.

Printre riscurile specifice deplasării pe muntele acoperit de zăpadă se numără epuizarea, hipotermia, rătăcirea, alunecarea pe pantă și nu în ultimul rând, avalanșele de zăpadă.

Toate aceste riscuri sunt cunoscute profesioniștilor în turismul montan. În cadrul cursurilor serioase de formare profesională – așa cum sunt cele recunoscute internațional, viitorii ghizi și lideri montani învață cum să facă evaluarea riscurilor precum și ce măsuri pot lua pentru evitarea lor.

Conform legislației muncii (SSM), ghizii au obligația să-și informeze clienții cu privire la riscurile existente, să le facă instructajul minim necesar și să ia toate măsurile necesare pentru combaterea lor pe parcursul turei respective.

În ciuda tuturor măsurilor de precauție luate, peste tot în lume au loc accidente montane. Acest lucru se întâmplă deoarece turismul montan activ se desfășoară într-o zonă accidentată și greu accesibilă, cu numeroase variabile precum terenul, condițiile meteorologice, nivologice sau chiar dinamica grupului.

De asemenea, pe munte apare încă un element obiectiv, independent de oameni: hazardul.

Calificarea profesională

Datorită locului de muncă (muntele) și a riscurilor specifice amintite mai sus, în majoritatea țărilor europene – inclusiv România, profesia de ghid montan este reglementată sub o formă sau alta.

Nu orice persoană fizică poate practica meseria de ghid montan, chiar dacă se (auto) consideră o persoană experimentată sau are o profesie care se desfășoară în teren montan precum salvamontist, jandarm montan, instructor de schi/alpinism sau cabanier.

Meseria de ghid montan poate fi practicată legal doar de cei care finalizează cursuri specifice de formare profesională și au o formă legală de muncă.

Acest lucru este clar specificat în legislația turistică românească din care amintim HG 305/2001, HG 631/2003 respectiv HG 77/2003.

Astăzi, în țara noastră există cel puțin cinci furnizori independenți autorizați de Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) și recunoscuți de Ministerul Turismului (MT), care organizează cursuri de ghid montan conform standardului profesional românesc.

Unii din acești furnizori oferă atestatul de ghid montan după doar patru luni (!) de pregătire, alții în minim doi ani. Legislația românească obligă formatorii doar la îndeplinirea unui număr minim de ore conform standardului profesional românesc (720 ore), indiferent de riscurile specifice profesiei.

Bineînțeles, calitatea lectorilor și a pregătirii profesionale face diferența.

Dintre toți formatorii recunoscuți astăzi de statul român, doar unul singur îndeplinește standardele internaționale, prin cursul de doi ani de zile (peste 1.200 ore teorie + practică) care se desfășoară atât în țară cât și în munții din afara României.

Acesta oferă absolvenților români dreptul de muncă ca ”International Mountain Leader” (IML) în spațiul european și peste tot în lume.

Raportul ghid : clienți

Din considerente de siguranță individuală și colectivă, dar și pentru a minimiza impactul asupra mediului montan, există un număr maxim de turiști care pot fi acceptați într-un grup de către ghidul montan.

Acest raport ghid : clienți este clar prevăzut în cadrul regulamentelor asociațiilor profesionale, variind în funcție de tipul și dificultatea traseului, fiind un detaliu mult prea specific, pentru a fi prevăzut în legislația națională.

În cazul drumeției în Carpații românești, Societatea Ghizilor impune membrilor săi un număr de 14 persoane la un ghid montan (1:14) pe trasee de drumeție ușoară, verde/albastru în clasificarea SGLM, respectiv șase persoane la un ghid (1:6) pe traseele dificile de drumeție, roșu/negru în clasificarea SGLM.

Un articol despre clasificarea potecilor de munte din Carpații românești și folosit astăzi de către Societatea Ghizilor, a fost scris de Marian Anghel  pe blogul personal.

După standardul Societății Ghizilor, în cazul accidentului din munții Vrancei grupul ar fi trebuit să fie împărțit în două sau trei grupuri mai mici și independente, conduse de cel puțin doi sau trei ghizi/lideri montani.

Avalanșa din Cheile Tișiței

Cheile Tișiței sunt un obiectiv clasic al munților Vrancei alături de cascada Putnei, aflându-se în imediata apropiere a localității Lepșa, pe drumul național Tg. Secuiesc – Focșani.

Cheile sunt străbătute de un drum forestier distrus de o viitură la începutul anilor 2000, fiind mărginit pe ambele părți, în anumite sectoare, de versanți abrupți și împăduriți în cea mai mare parte, cu înclinație ce depășește 30/35 grade.

Vara, pe cei doi versanți se pot observa numeroase vâlcele și curgeri de torenți de unde pot cădea pietre și care pot deveni periculoase în caz de ploaie torențială, putându-se forma viituri ce deversează direct în vechiul drum forestier pe care merge poteca turistică.

Iarna, aceste vâlcele cu înclinație propice alunecărilor de zăpadă se transformă în culoare clasice de avalanșă, pe unde poate curge zăpada atunci când se îndeplinesc condițiile nivologice necesare.

Poteca de drumeție prin cheile Tișiței, în sine relativ ușoară, trece pe la baza mai multor astfel de culoare cu potențial risc de avalanșă și pe porțiunile respective de 10-20m este expusă alunecărilor de zăpadă de pe versanți. Acest tip de culoare de avalanșă prin pădure se întâlnesc frecvent și în alte zone montane precum Bucegi, de exemplu, pe poteca ”Tache Ionescu”.

Recenta avalanșă mortală din munții Vrancei a avut loc pe un astfel de culoar prin pădure, condițiile fiind aproape perfecte și tipice avalanșelor de primăvară:

• după o perioada de rece extrem în toată țara, sâmbătă a început să se încălzească;
• strat de zăpadă (peste 10cm) care nu a fost mare dar suficient;
• topografia zonei (vâlcel fără vegetație)
• pantă înclinată peste 30 grade;

Grupul de turiști

Din mass media și de pe pagina organizatorului, reiese că a fost vorba de un grup de aproximativ 30 de turiști care au plătit o sumă de bani (140lei) pentru a participa la această excursie în cheile Tișiței. Deci o activitate turistică comercială organizată, condusă de un singur ghid montan!

O singură persoană, oricât de competentă ar fi, nu are cum să gestioneze riscurile inerente deplasării în teren montan iarna pentru un grup de 30 de persoane care se deplasează unul după altul, de-a lungul potecii.

Traversarea unei zone expuse la curgeri de zăpadă, atunci când este identificată ca atare, este mult mai ușor de făcut în grupuri mici și răsfirate, așa cum se învață standard în cadrul cursurilor profesionale.

Orice ghid competent și responsabil va refuza să meargă singur cu un grup numeros (indiferent de remunerația primită), solicitând colaborarea unui al doilea sau chiar al treilea ghid montan.

Se pare că ghidul acestui grup era conștient de acest lucru, deoarece a încercat să compenseze lipsa personalului însoțitor competent (alți ghizi montani) prin alipirea la grup a unor membri Salvamont aflați în teren.

Informarea în prealabil a Salvamontului și a Jandarmeriei Montane – dacă s-a făcut – nu absolvă ghidul de responsabilitățile legale ce-i revin în relația cu grupul de turiști. Salvamontiștii sau jandarmii montani care se alătură eventual grupului, nu pot înlocui ghizii montani lipsă pentru că nu au competențele legale să o facă.

Ghidul montan

Conducătorul grupului implicat în accidentul din munții Vrancei este ghid montan autorizat de statul român din toamna 2017. Nu face parte din nici o asociație profesională recunoscută.

În doar șase luni de la obținerea calificării, acesta a pus în pericol de moarte 30 de oameni, din care unul și-a pierdut viața.

Lanțul de erori făcute de acest ghid, pornind de la dimensiunile grupului și terminând cu neevaluarea sau evaluarea incorectă a riscurilor specifice, ne determină să punem sub semnul întrebării nivelul său de pregătire, respectiv calitatea formării sale profesionale.

Ne exprimăm public îndoiala cu privire nu numai la pregătirea profesională a ghidului implicat în accidentul mortal din munții Vrancei, ci a tuturor absolvenților respectivului ”curs de ghid montan”, care în viitor pot pune în pericol viața altor turiști (copii sau adulți) și nu în ultimul rând, a furnizorului și a lectorilor din cadrul respectivului curs de pregătire pentru profesia de ”ghid montan”.

În ultima perioadă am fost informați de existența unor așa zise cursuri de formare profesională pentru ”ghizi montani”, cu zeci de participanți plătitori, realizate de diferiți furnizori în doar patru luni, de la înscriere până la finalizare.

Nu știm ce se poate învăța teoretic și practic în doar patru luni, însă această formare profesională nu este o pregătire serioasă pentru un ghid montan nici dacă s-ar face 8 ore/zi, 7 zile/săptămână, fără nici o pauză.

Prin comparație, calificarea internațională durează minim doi ani de zile, acoperă două sezoane de vară și două de iarnă, cu numeroase module de pregătire și evaluări periodice.

În calitate de asociație românească ale cărei competențe profesionale sunt recunoscute internațional, suntem convinși că organele statului român au capacitatea și dorința de a analiza riguros acest nou accident montan, cu victime în cadrul unui grup comercial organizat.

Indiferent de existența sau nu a vreunei vinovății, ne dorim ca rezultatele anchetei să contribuie la creșterea siguranței turismului montan, a responsabilității și implicit, a calității serviciilor turistice.

Foto comunicat: Salvamont Vrancea